Muntii Fagaras. Prezentare

Prezentare generala Muntii Fagaras

Recordurile montane ale Romaniei

Incadrare si limite

Muntii Fagaras fac parte din Carpatii Meridionali. Sunt marginiti la vest (V) de Valea Oltului, la est (E) de raul Barsa Grosetului si V. Dambovitei, la nord (N) de Depresiunea Fagarasului, la sud (S) de depresiunile din Subcarpati. Ocupa o suprafata de 2400 kmp, fiind cel mai intins masiv muntos din tara.

Datorita masivitatii lor, a crestelor pe alocuri foarte ascutite, a abrupturilor si cladarilor glaciare, Muntii Fagaras sunt supranumiti Alpii Transilvaniei. Iata in continuare cateva caracteristici ale Muntilor Fagaras, multe dintre ele reprezentand recorduri pe teritoriul Romaniei, care sustin supranumele de mai inainte.

 

Lungime

Creasta principala a Muntilor Fagaras are o orientare vest – est (sau invers 😊) si masoara in linie dreapta 70 km, in distanta reala 90 km. Este cea mai lunga creasta din grupa montana. Din creasta principala se desprind catre sud si catre nord (sau invers 😊) culmile secundare, care pe nord sunt mai scurte si mai abrupte.

Traseul de creasta este descris pe website intr-un foileton de articole.

Altitudine

Muntii Fagaras sunt cei mai inalti munti din Romania. Aici se gasesc 8 din cele 14 varfuri de peste 2500 m altitudine din care si primele 3 cele mai inalte:

  1. Moldoveanu – 2544 mdm
  2. Negoiu – 2535 mdm
  3. Vistea Mare – 2527 mdm.

Ceilalti 2500-ari sunt:

Vf. Lespezi (Caltun) – 2522 mdm; Vf. Cornul Caltunului – 2510 mdm; Vf. Vanatoarea lui Buteanu – 2507 mdm; Vf. Hartopul Darei – 2506 mdm; Vf. Dara – 2500 mdm.

Pana la al doilea razboi mondial Vf. Negoiu a fost cunoscut drept cel mai inalt din Carpatii Romaniei.

Alte 200 de varfuri depasesc 2300 m altitudine, Fagarasul fiind masivul muntos cu cea mai mare altitudine medie din Romania.

Varfurile din creasta principala sunt legate prin sei, unele destul de adanci. Un exemplu este in segmentul estic de creasta, unde culmea coboara de la 2312 mdm in Vf. Leaota pana la 1930 mdm in Curmatura Zarnei ca apoi sa urce in Vf. Zarnei la 2220 mdm.

Caldari si lacuri glaciare. Vai.

O atractie a Fagarasilor o constituie nu numai creasta cu ale ei inaltimi si creneluri zimtate si abrupte, ci si lumea mirifica a caldarilor glaciare in forma literei U care gazduiesc multe ochiuri vii – lacurile glaciare.

Lacurile glaciare au un farmec aparte, si fiecare este spectaculos in felul lui, privit din creasta sau de pe mal, in bataia soarelui sau la umbra norilor, sau partial acoperite de zapada. Intre lacurile cele mai frumoase si importante se numara:

pe nord – L. Avrig, L. Balea, L. Doamnei, L. Podragu si L. Podragel, L. Urlea,

iar pe sud – L. Capra, L. Buda, L, Caltun, L. Mioarelor, L. POdul Giurgiului. L. Zarna.

Din lacuri si din izvoare se formeaza parauri si rauri, care formeaza cascade si mai apoi vai lungi si adanci catre sud si catre nord, cum ar fi V. Serbotei, V. Podragului, V. Vistei, V. Rea, V. Arpasului, V. Sambetei, V. Balei, V, Caprei.

Transfagarasanul

Pentru multi DN 7C – Transfagarasanul – repezinta soseaua asfaltata cu ale ei serpentine ametitoare care te conduce in confortul autotursimului la peste 2000 m altitudine in zona Balea. Transfagarasanul este indiscutabil cu realizare inginereasca de clasa care leaga Muntenia si Ardeal traversand cei mai inalti munti din tara, dar nu este si soseaua care atinge cota cea mai inalte de pe la noi. DN 7C face legatura intre DN 7 in Pitesti si DN 1 in zona Cartisoara via Curtea de Arges – Lacul Vidraru – Cascada Capra – Balea Lac – Balea Cascada – Cartisoara, pe un traseu care masoara 150 km si poate fi parcurs in circa 3,5 ore, segmentul sudic fiind cu mult mai lung decat cel nordic.

Rubrica meteo πŸ˜‰

Daca urcati in Muntii Fagaras trebuie sa tineti cont de temperaturile mult mai scazute pe care le veti gasi in creasta fata de cele de la poale sau de la ses.

Temperatura medie anuala este -2 grade C. Plaja de temperaturi se intinde de la +20 grd C la -38 grd C.

Pe creste, in special, instabilitatea atmosferica este mare, vremea se poate schimba rapid. Sunt putine zilele cu cer senin, degajat de nori, cum am avut eu in buna parte la tura de creasta povestita aici separat. Eu am in general noroc de vreme buna 😊.

In Fagaras se intalneste un fenomen specific lagat de circulatia norilor, care de multe ori vin din Ardeal, se β€œβ€izbesc”” de creasta inalta si nu mai trec in Muntenia. Este un spectacol interesant pe care eu l-am prins de mai multe ori β€œβ€in direct””.

Cantitatea anuala de precipitatii este una considerabila si atinge 1400 mm. Luna cea mai instabila este iunie, lunile ideala pentru drumetii este august. Datorita cantitatilor mari de zapada, care se depun peste iarna, stratul de omat persista luni bune pana tarziu in vara, astfel ca si in august mai poti intalni petece de zapada. Iarna drumetiile pe creasta si pe vai sunt interzise. Alpinistii, schiorii experimentati sunt singurii care pot fi intalniti pe traseele expuse iarna datorita stratului inclinat de zapada.

Structura

Muntii Fagaras sunt formati dpdv geologic din sisturi cristaline (roci metaforfice). Unele sunt mai inchise (in special in partea mai abrupta, vestica si centrala), altele mai deschise calcaroase (precum in Fereastra Zmeilor). In cea mai mare parte (in special catre este) stanca, sisturile acestea, sunt acoperite de pasune alpina.

Fauna si flora

Animalele din padure. Ursul este raspandit in partea superioara a padurilor, sub cota 1700. La altitudini si mai joase, tot in zona padurilor, putem intalni mistreti, care gasesc jir din belsug. In paduri mai traiesc veverite, cerbi, caprioare, lupi, dar si multe pasari precum cocosii de munte, forfecute, ciocanitoare, codobaturi, mierle. Pe sol traiesc si animale mici cum ar fi soparle, broaste.

In rauri si lacuri se gasesc pastravi. In caldari, deasupra limitei padurii, in zona surselor de apa sunt multe stane de oi.

Pe crestele inguste si abrupte pot fi intalnite capre negre, care sunt ocrotite prin lege, si marmote.

Inaltul cerului este strabatut de rapitoare ca ulii, soimi, vanturei.

In ce priveste florile, la cote mai joase, in poieni sunt covoare de flori de colorate. In paduri, predomina mai jos fagul, si mai sus coniferele. Exista si un etaj de jnepeni.

Rugii de zmeuri, mure, din paduri si luminisuri sunt locuri ce imbie orice drumet la un popas pentru o gustare eco. 😊 Atentie ca nici ursul nu se da in laturi de la asa bunatati.

Alte fructe mici, precum afine si fragute nu lipsesc nici ele, fiecare in sezonul specific lor.

Florile sunt in Muntii Fagaras in patria lor. Clopoteii aparent firavi razbesc vanturilor si ploilor, rhododendronul sau bujorul de munte coloreaza culmile in rosu si in roz in iunie / uneori si in iulie. Gentiana cu al ei albastru puternic, ireal este o alta bucurie pentru privire. Nu lipsesc nici garofitele sau florile de nu-ma-uita. Nu putea lipsi, floarea de colt, ocrotita prin lege, care poate fi intalnita in zonele stancoase, de obicei cele greu accesibile.

Parcurgerea crestei Fagarasului (full ridge). Sfaturi si pareri.

In primul rand trebuiei mentionat ca este vorba de un traseu dificil sub mai multe aspecte: strabate pasaje tehnice, este lung de 90 km (traseu de anduranta), presupune multe urcari / coboriri varf – sa – varf etc cu un total elevation de 12.000 metri. Parcurgerea crestei Fagarasului presupune experienta montana si antrenament / conditie fizica. Nu va hazardati la un asemenea traseu fara sa fi β€œβ€gustat”” inainte alte trasee lungi, alte trasee dificile cu paasje expuse, alte ture cu rucsac mare / greu! Toate la timpul lor.

Traseul de creasta este marcat cu banda rosie. In diferitele documentatii il veti gasi descris a fi parcurs in 5 – 7 zile, depinde de multe elemente: Unde dormiti? Cat carati in spate? Cat puteti sau vreti sa parcurgeti intr-o zi? Sursele de apa, conditiile meteo, lungimea zilei, cu sau fara abateri de la directia principala a crestei, altele.

Cugetati si faceti planul cel mai potrivit pt voi si trupa cu care mergeti. Se poate evita caratul cortului, dar asta inseamna sa coboriti in caldari la cabane si / sau sa va bazati pe refugii si sa aveti noroc. Coborirea la cabane va scoate din creasta si va intarzie foarte mult. Personal consider ca full ridge, fara abateri din creasta, cu cortul, este optiunea ideala, cu varianta de rezerva la refugii.

Daca vreti sa va bazati pentru inoptare si adapost pe refugiile din creasta Fagarasului, acestea sunt:

  • Scara (2146 m),
  • Caltun (2150 m) (vechi si nou),
  • Vistea Mare (2310 m),
  • Zarna (1936 m),
  • Bratilei (2122 m),
  • Berevoescu (2262 m).

Alegeti din timp locul unde veti inopta si oragnizati-va (uneori reganditi din mers) astfel incat sa dormiti la loc sigur si bine! De luat in considerare ca nu trebuie sa va bazati exclusiv pe refugii intrucat exista sansa sa le gasiti full!

Pe acest website veti gasi povestea turei mele β€œfull ridge” care a durat 3 zile full, o jumatate de zi si inca un sfert 😊. 90 km, 12000 total elevation.

Pentru parcurgerea crestei trebuie sa va asigurati o rezerva de 2 litri de apa, care sa va ajunga de la o sursa de apa la urmatoarea. Sunt cateva sectoare de traseu mai lungi sau mai solicitante unde nu trebuie sa ramaneti β€œpe uscat” si ma refer la Serbota – Podragu – Caltun, respectiv Podu Giurgiului – Vistea – Galbenele.

Sursele de apa de pe traseu sau din imediata apropiere a acestuia sunt (unele pot fi seci catre toamna):

  • sub Vf. Chica Fedelesului (in poteca),
  • Sipotul lui Glasie (sub Vf. Suru, vizibil din poteca),
  • Avrig (izvoare),
  • sub Ref. Scara (la 50 m mai jos spre S, ultimul pana la Caltun),
  • Caltun (izvor 150 m mai sus),
  • Saua Paltinului (in poteca),
  • langa / dupa Saua Caprei (in poteca),
  • langa / inainte de Fereastra Zmeilor (pe stanca),
  • Podul Giurgiului (izvor, ultimul pana dupa Vistea Moldoveanu, mult timp sub zapada),
  • sub creasta in V. Rea deasupra Iezerului Triunghiular,
  • sub Vf. Galbenele (30 m mai jos de poteca),
  • Fereastra Mica (5 min la S),
  • Fereastra Mare (100 m sub poteca),
  • Curmatura Zarnei (50 m mai jos de refugiu),
  • langa / inainte de Vf. Zarna,
  • langa Ref. Berevoescu,
  • langa Ref. Comisu (400 m in jos),
  • intre Rudarita si Plaiul Foii (3 km inainte de Plaiul Foii).

Si daca am vorbit de cort sau nu, de apa si surse de apa, haideti sa va prezint si lista Rucsac si echipament. Este de dorit sa carati un rucsac cat mai usor (12 – 15 kg, nu 16 ca mine ☹), dar sa nu lipseasca nimic esential. 😊

Iata lista:

  • rucsac 45 l + husa
  • folie de supravietuire
  • telefon cu baterie min 10 A, pe care sa fie salvate hartile necesare si aplicatii (Muntii Nostri, Mapy.cz, View Ranger, ce considerati)
  • frontala / lanterna
  • sac de dormit
  • cort, salteluta gonflabila (daca optati pt cort)
  • bluza vant, polar, pantaloni de vant, sosete, foita vant cu gluga, pelerine, bandana / sapca,
  • bocanci / adidas gheata de drumetie (prefer ultima var.)
  • mini trusa medicala si de igiena
  • bidon / sticla plastic pt 2 l apa
  • briceag, bricheta, (cana / oala, butelie daca optati pt mancare calda)
  • multe batoane energizante (4 / zi)
  • mancare semipreparata, macaroane, fidea, orez / cus cus, supe daca optati pt mancare calda
  • mix de cereale
  • crema cu factor de protectie solara 80

Gunoaiele si resturile nedegradabile bio le vom strange intr-o punga si le vom cobori din munte la un tomberon. Nu poluam mediul, cu atat mai mult cu cat este greu si incorect ca cineva sa stranga gunoiul nostru, ca sa nu mai punctam ca daca am carat o conserva plina la deal trebuie sa pot cara aceeasi conserva dar goala la vale.

De la vest la est sau invers? Acum dupa ce am bifat aceasta β€œβ€performanta”” va spun ca parca e mai bine de la vest la est. De ce? Pentru ca prindeti cateva pasaje mai solicitante cand sunteti mai odihniti: ziua 1 – urcarea din Valea Oltului pana in creasta care este mai abrupta si porneste de la cota 350 pentru a urca in priba zi cel putin pana pe la 1700, pentru ca prindeti Custura Saratii si Vf. Negoiu in ziua a 2-a, toate portiunile tehnice sunt in jumatatea vestica a traseului si prindeti pe final jumatatea estica a traseului care este mai degraba de anduranta decat dificila. Asta nu inseamna ca nu se recomanda sa porniti de la est Plaiul Foii / Rudarita catre vest.

Highlighturile traseului de la vest la est sunt:

  • L. Avrig (2011 m),
  • Vf. Scara (2306 m),
  • Vf. Serbota (2330 m),
  • Custura Saratii (cel mai dificil pasaj si traseu marcat din Romania),
  • Vf. Negoiu (2535 m),
  • Strunga Doamnei (caci Strunga Dracului este inchisa!),
  • Portita Caltunului (2259 m),
  • L. Caltun (2150 m),
  • Vf. Laitel (2390 m),
  • Vf. Paltinului (2399 m),
  • Vf. Iezerul Caprei (2417 m),
  • L. Capra (2230 m),
  • Fereastra Zmeilor (2175 m),
  • β€œLa trei pasi de moarte” (2170 m),
  • Vf. Mircii (2470 m),
  • L. Podul Giurgiului (2140 m),
  • Saua Podragului (2305 m),
  • Saua Orzanelei,
  • Vf. Vistea Mare (2527 m),
  • Portita Vistei (2310 m),
  • Fereastra Mica a Sambetei (2196 m),
  • Fereastra Mare a Sambetei (2188 m),
  • Curm. Ludisor,
  • Curm. Vadului,
  • Vf. Comisu (1883 m).

Mama – mama, cate cele!

Daca vreti sa considerati si abateri de la creasta principala mai adaugati Vf. Budislavu, Vf. Garbova, Vf. Caltun /Lespezi, Vf. Cornul Caltunului, L. Balea, Vf. Vanatoarea lui Buteanu, Vf. Arpasul Mare, Vf. Moldoveanu, Vf. Galasescu Mare, Vf. Iezer, Vf. La Fundul Bandei, Vf. Dara, Vf. Hartopul Darei, L. Urlea, Vf. Zarnei, Vf. Berevoescu Mare.

Si daca ati ajuns pana aici, bucurati-va de cateva poze din Muntii Fagaras πŸ˜‰

Drumetii placute! πŸ™‚

August 2021

Leave a Comment