Piramidele din Valea Stancioiului

Fenomen geologic spectaculos la doi pasi de Ramnicu Valcea

Localizare

Piramidele din Valea Stancioiului se gasesc la 6 km de centrul orasului Ramnicu Valcea, la marginea cartierului Goranu, pe paraul Stancioiu.

Am atasat acest articol si la capitolul “Muntii Cozia”, in mod deliberat, desi localizarea obiectivului este in Subcarpatii Valcei. Fiind atat de aproape de Muntii Cozia, si pentru ca locul este putin cunoscut, am facut aceasta eroare intentionata, astfel ca cei care vin in Cozia sa se abata si pe aici.

Daca veniti din centrul municipiului, urmati Bd. Tudor Vladimirescu, treceti pasajul dublu recent construit peste calea ferata si raul Olt si ajungeti in giratoriul de pe centura ce duce spre Sibiu. De aici urmati “europeanul” pentru 100 metri pana la prima intersectie unde cotiti dreapta catre Goranu. Drumul se numeste pe DJ703F. Drumul are multe curbe si ramificatii, de aceea puteti seta obiectivul pe waze. Acesta va scoate din nou in dreapta pe strada Islazului, care urca pe un deal. La penultima casa de pe ulita ingusta se termina asfaltul. De aici se poate continua cu masina pe drum de pamant pentru inca 300 metri. Jos din masina! Ce intalnim aici?

In imaginea mai sus atasata cititi “”accesul interzis””! Destul de neclara exprimarea aceasta. Sa fie vorba de accesul cu masina? Ar avea sens, desi de aici trebuie 4×4 sau ATV sau bicicleta, sa fie vorba de „drumetitul interzis” ? Mi-e mai greu sa accept asta, desi la o simpla citire, fara interpretarile de mai sus, asta inseamna. Sau poate sa dai o taxa sau este o insinuare de spaga.

Las polemica deoparte. In fata noastra undeva la vreun kilometru distanta drept in fata, catre vale, se vad niste formatiuni geologice spectaculoase care aduc cu imaginile din Marele Canion (miniatura) sau de la Rapa Rosie de langa Sebes (AB).

Piramidele din Valea Stancioiului

Despre Piramidele din Valea Stăncioiului

Piramidele din Valea Stăncioiului sunt un fenomen geologic. Ele ocupa o suprafata de 12 hectare si sunt mai multe decat cele care se vad din poiana amintita. Cele care nu se vad din poiana sunt situate in dreapta fata de cele vizibile, pe aceeasi vale. Dealul in care s-au format se numeste Cornetu, iar locul este cunoscut intre oamenii locului drept ” La Ciuroaie”. Sateanul cu care eu am vorbit cunoastea si denumirea „piramidele din Valea Stancioiului” , ba m-a si corectat ca am pocit usor numele vaii. Piramidele s-au format din roci sedimentare, nisip, argila, pietris erodate puternic de apa si aer.

Se poate cobori la baza piramidelor urmand drumul de pamant si apoi dreapta sau chiar de-a dreptul pe directia lor.

Fie spus din poiana, de langa indicator, perspectiva asupra „piramidelor” este una foarte buna si arata spectaculos.

Vizitati Piramidele din Valea Stancioiului daca vreti sa va abateti putin de la soseaua aglomerata. Merita si pentru un popas de 15 minute in aer curat, in care va atintiti privirea spre dealul erodat de intemperii.

Piramidele din Valea Stancioiului

Pe Google are o nota de 4,2 din maxim 5 din circa 100 recenzii.

Martie 2022

Numai bine!

Ghid Ramnicu Valcea

Plimbare in Ramnicu Valcea

Despre Ramnicu Valcea

Ramnicu Valcea este municipiul resedinta de judet al judetului Valcea. Pe harta Romaniei se situeaza oarecum centru / sud si este un important oras al Olteniei. Este strabatut de raurile Olt si Olanesti, la o altitudine de 250 mdm, intins pe 90 kmp si locuit de ca. 100.000 locuitori, din care peste 90% sunt romani ortodocsi.

Etimologia numelui orasului ne duce catre origini slave, “ramnic” venind de la “raba” care inseamna peste. In romana “ramnic” semnifica un iaz sau un lac amenajat pentru cresterea pestelui.

Coordonate: 45°6′17″N 24°22′32″E

Vizitarea orasului

Am fost de multe ori la Ramnicu Valcea, dar abia acum mi-am pus pe scris acest scurt reportaj despre obiectivele turistice ale orasului.

Plimbare la obiectivele turistice

Centrul de informare turistica se gaseste pe bd. Tudor Vladimirescu nr. 23.

1. Parcul Zavoi

Este flancat de Splaiul Independentei, pe malul raului Olanesti, si de Str. Stiberi Voda. Este un parc mediu ca intindere, avand o circumferinta de putin peste 1 km. Este unul din cele mai vechi parcuri din tara avand 170 ani de viata. Intemeietorul Parcului Zavoi poate fi considerat domnitorul Barbu Stirbei. In acest parc s-a jurat pe Constitutia revolutionarilor de la 1848, iar Anton Pann a condus aici corul care a intonat “Desteapta-te, romane!”. Intre atractiile parcului se numara bazinul cu nuferi albi si broaste testoase, insulele de flori, Lacul Zavoi cu a sa fantana, Taverna Zavoi, restaurantul de pe insula, Fantana lui Barbu Stirbei, locurile de joaca.

2. Casa memoriala ”Anton Pann”

Adresa: str. Stiberi Voda 4 (atentie! pe Google apare nr. 18)

Se viziteaza de marti pana duminica intre orele 10 – 18. Biletul intreg costa 6 lei. Taxa foto 100 lei !!!

Este o casa cu etaj, construita in sec. XVIII, in care a trait Anton Pann in sec. XIX. Are cateva camere care se pot vizita in care se pastreaza mobilierul vechi, pictat, si alte obiecte originale, precum covoarele. Muzeul este mic si interesant, din pacate cu o gazda tare neprimitoare, cel putin cand l-am vizitat eu. Langa casa se gaseste un bust al lui Anton Pann.

3. Biserica ”Cuv. Paraschiva”

Adresa: Calea lui Traian 133

Este situata de fapt intre strada amintita si str. paralela Carol I.

Biserica ”Cuv. Paraschiva”

4. Monumentul Independentei

Adresa: str. Carol I

Este construit pe o zona inaltata deasupra strazii, iesind atfel in evidenta. De sus este o perspectiva asupra Scuarului Revolutiei situat in fata sa.

Independenta este simbolizata de o femeie suferinda in fata careia este o carte deschisa.

5. Scuarul Revolutiei / Judecatoria / Tribunalul

Scuarul Revolutei este o legatura pietonala in trepte, care leaga str. Carol I de Calea lui Traian. Este flancat de Judecatorie si de Tribunal.

Trecem pe str. Cpt. Negoescu, pe langa Biserica “”Toti Sfintii””

Biserica “”Toti Sfintii””

pentru a ajunge la

6. Muzeul de Istorie

Adresa: Calea lui Traian 143

Deschis intre orele 9 – 19 mai putin martea si duminica.

Cladirea este construita in sec. XIX si a gazduit inainte “Scoala cu ceas”. In fata ei sunt expuse 2 tunuri.

Muzeul de Istorie

7. Biblioteca Judeteana “”Antim Ivireanul””

Adresa: str. Carol I 26

deschisa luni – vineri intre orele 9 – 20

Antim Ivireanul a fost un vechi carturar si orator religios, tipograf, desenator si caligraf. In sala de lectura aveti acces la zestrea de 85.00 de volume de carte.

Biblioteca Judeteana “”Antim Ivireanul””

8. Muzeul de Arta “Casa Simian”

Adresa: str. Carol I 25

Este deschis zilnic intre orele 9 – 17

Se gaseste vis-a-vis de biblioteca. Casa a apartinut familie Simian si reprezinta stilul eclectic. Aici puteti admira numeroase tablouri, picturi, obiecte de arta, icoane.

Muzeul de Arta “Casa Simian”

Continuam pe str. Carol I pana in dreptul Arhiepiscopei Ramnicului in fata careia se gaseste Scuarul Episcopiei si Statuia Imparatului Traian.

9. Colegiul National ”Alexandru Lahovari” / Filarmonica

Adresa: Str. General Praporgescu 19

In diagonala cu Statuia lui Traian, pe principalul bulevard al orasului, Calea lui Traian, se gaseste cladirea care mie imi place cel mult si care gazduieste intr-o parte a ei Filarmonica Ion Dumitrescu, iar “”in spate”” Colegiul National “Alexandru Lahovari”.

10. Biserica / Schitul Cetatuia

Adresa: Str. Dealul Malului

Pe Dealul Cetatuia merita sa faceti un ocol pe la acest lacas sfant. Este si un drum de masina care urca pana sus, dar si o scurtura pentru o plimbare pe jos.

Evaluari (notele medii de pe Google din maxim 5 / nr. recenzii)

Parcul Zavoi 4,6 / 4.000

Casa memoriala “”Anton Pann” 4,6 / 300

Muzeul de Arta “Casa Simian” 4,7 / 200

Cetatuia 4,8 / 100

Impresia personala

Promovare turistica este modesta. De departe simbolul si atractia orasului este Parcul Zavoi.

Numai bine!

Martie 2022

Muzeul Trovantilor Costesti

Pietrele vii martore la forta trupelor minierilor

 

Unde este si cateva detalii?

Muzeul Trovantilor se gaseste pe DN67 Drobeta Turnu Severin – Targu Jiu – Ramnicu Valcea, la 38 km inainte de Ramnicu Valcea si la 9 km dupa Horezu pe sensul numit aici. Dupa ce traversati raul Costesti in dreptul localitatii valcene omonime, mai parcurgeti 1,5 km si parcati inainte de o curba, pe marginea soselei, in afara carosabilului, cand vedeti “”un perete ca de nisip””, de departe pare o cariera.

Pentru cei care isi amintesc cadrele cu mineriada cand ortacii au pornit pe jos de la Targu Jiu spre Ramnicu Valcea, este exact locul unde minierii au spart baricada autoritatilor luandu-i prin invaluire.

In dreptul obiectivului se gaseste si un panou. Desi se numeste muzeu, nu este un obiectiv cu vreo cladire, este 100% “”in natura””.

Vizitarea este gratuita si se poate face la orice ora din zi si din noapte.

Ce sunt trovantii?

Trovantii, care se numesc si “”pietrele vii””, sunt gresii dezvoltate in nisip “”crescute impreuna”” anume “”lipite”” cu cu ciment natural carbonatic. Astfel aceste formatiuni rezultate cresc din centru catre marginicu ca. 1 cm la 300 de ani. Formele lor sunt interesante asemanatoare unor cilindri, elipsoide, sfere, unor 8-uri cu suprafata exterioara oarecum slefuita.

In Romania se intalnesc trovanti in mai multe zone: pe V. Bezdeadului (DB), la Ulmet in Muntii Buzaului (unde sunt cele mai multe si mai interesante forme), in zona judetelor Cluj, Hunedoara, Bacau, Suveava, Bistrita Nasaud. In Valcea, pe langa spectaculosii trovanti de la Costesti, mai exista o locatie, unde insa nu am ajuns, la 16 km sud de Horezu spre Craiova, pe paraul Gresarea.

Impresiile noastre de la Costesti

“”Muzeul”” de la Costesti a aparut in anul 2005 si este intretinut din fonduri europene de o organizatie NG. O suprafata de ca. 1 ha a fost declarata rezervatie geologica si arie protejata.

Aici la Costesti, ca si la Ulmet de altfel, densitatea de trovanti este mare astfel ca merita din plin o vizita pentru a ii admira si fotografia.

Am citit ca trovantii ar avea o varsta de 6,5 milioane ani. Pe atunci in zona era o delta, care a format o depunere mare de nisip. Materialul transportat de rauri s-a depus unul peste altul, straturile noi presand cele vechi. Apa a iesit prin golurile gasite si in prezenta carbonatilor prin cimentare s-au nascut aceste gresii cu forme bizare, trovantii.

O oprire de 30 – 60 minute la trovantii de la Costesti face “”toti banii””.

Pe Google obiectivul este apreciat cu 4,3 din 5 / peste 1500 evaluari.

Alte obiective in zona:

Manastirea dintr-un lemn

Culele din Complexul Muzeal Maldaresti

Iunie 2021

Manastirea dintr-un lemn

Incotro?

De la Muzeul Trovantilor am urmat DN67 pana in localitatea Pietrari, apoi jumatate dreapta pe DJ646B pana la Manastirea dintr-un Lemn. Distanta 19 km, durata 20 minute. Destinatie Francesti (VL), la Manastirea dintr-un Lemn.
Fata de orase mai mari avem asa: din Ramnicu Valcea ca. 30 km via DN64 sau via DN67, din Babeni 9 km, din Horezu 28 km.
Se poate parca inainte sau dupa poarta mare tip maramuresean de la intrarea in curtea manastirii. Va recomand in curte. Aici este o alee foarte larga asflatata cu parcari in diagonala de ambele parti, la umbra copacilor. Sunt amenajate locuri de odihna pe bancute, unde se poate si manca sau intinde o patura pentru un popas in iarba.

La Biserica
La capatul acestei alei largi este un giratoriu langa care impresioneaza un monument ridicat in cinstea eroilor aviatiei militare care se gaseste langa un standard tricolor inaltat pe un catarg mai inalt decat monumentul.

Urmam, ca toata lumea, drumul catre stanga. Acesta trece pe sub aracada pictata din zidul manastirii. De aici o alee pavata cu insulite de flori se indreapta spre biserica de piatra. Aleea este strajuita de coloane de piatra precum cele romane. O fantana cu o crice de piatra racoreste atmosfera fierbinte. Remarcabila este curatenia si ingrijirea intregului domeniu pe care ne aflam

Urcam cateva scari si trecem pe sub o noua bolta sub care este o inscriptie lunga in placa de marmura care te misca. Este o placa comemorativa in cinstirea “”cutezatorilor aviatiei romane”” – inventatori, ingineri, tehnicieni, zburatori, civili si militari. Citim nume grele precum Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henry Coanda, Gogu Constantinescu, care deschid o alta lista mai lunga de nume scrise in ordine alfabetica. Alaturat sunt comemorati pe alta piatra de marmura eroii marinari, placa fiind amplasata langa o ancora.

Mai sus se gaseste biserica din piatra, care in acest cadru verde atat de bine ingrijit, pare incadrata natural cum nu se poate mai bine. Pe langa biserica vanzoleala, lume intra, lume iese. Biserica de Piatra a fost construita in sec. XVI – XVIII si este declarata monument istoric.

Mai urcam putin, asa ca mai intai sa tragem o gura de aer curat in piept, O poteca amenajata continua in urcus usor printre cativa stejari seculari. Impresioneaza diametrul tulpinii lor si scoarta lor crestata. Cati oameni or fi gazduit si racorit la umbra lor?

Sus in deal e-o casa, spune cantecul…. In cazul nostru, sus in deal e Casa Domnului, este Biserica dintr-un Lemn, ridicata se pare in sec. XVI. Lemnul ii da un farmec anume, are un miros anume de la barnele groase din lemn, parca inca respira stejarul urias din care fost construita. Ea are un acoperis, evident tot din lemn, dar care sta ca o palarie cu boruri mari asigurand multa umbra imprejurul ei. In bisericuta din lemn se gaseste icoana pentru care urca multi credinciosi si mai ales oameni suferinzi in cautarea sperantei si leacului, icoana Maicii Domnului. Pentru cei ce vin aici cu sufletul deschis, importanta este credinta, caci doar cu ei poti razbi prin incercarile grele ale vietii. Biserica este incarcata la propriu cu icoane tablou aliniate si agitate pe pereti si tavan.

Date istorice si legenda
Manastirea dintr-un Lemn inglobeaza doua biserici ortodoxe. Ea poarta hramul Nasterii Maicii Domnului. Obiectivul este monument istoric.
Cea mai veche marturie despre acest asezamant dateaza din sec. XVII. Si este a diaconului arab crestin Paul de Alep, peregrin pe meleaguri oltenesti in acea perioada. Acesta aminteste ca un calugar a gasit icoana Maicii Domnului intr-o scorbura a unui stejar secular. O voce l-ar fi indemnat pe acesta sa ridice acolo o biserica din acel mare stejar.
Prima atestara documentara este din anul 1635. Matei Basarab marturiseste la randul lui in anul 1640 ca a ridicat biserica de piatra de aici, fapt consemnat pe pisania bisericii.
Paul de Alep mentioneaza insa ca biserica a fost ctitorita de marele spatar Preda Brancoveanu, ruda cu Matei Basarab.
In anii ’40 ai secolului trecut, s-a desfasurat actiune de restaurare de catre Ministerul Aerului și Marinei. De atunci acest loc devine loc de amintire si de rugaciune pentru aviatorii și marinarii romani.

Invitatie
Vizita noastra sa tot fi durat o ora, nu am simtit cum a trecut timpul. De altfel am fost intr-un loc unde timpul se scurge altfel, unde am uitat de agitatie, unde ne-am apropiat cel putin pentru cateva clipe mai mult de Dumnezueu.
Pe Google acest obiectiv are nota 4,8 din 5 din ca. 2000 recenzii.
Numai bine!

Mai puteti vizita in judet culele din Complexul Muzeal Maldaresti

Iunie 2021

Complexul Muzeal Maldaresti

Culele Duca si Greceanu de la Maldaresti

Unde se gasesc?

Pe DJ 676H, care se formeaza din DN 65C, in localitatea valceana Maldaresti, drum ce leaga orasul Horezu de Craiova.
Se poate vizita intre orele 10 si 18, mai putin lunea.
Am parcat gratuit in dreptul portii de intrare in complex.

Vizita si impresiile noastre

Am trecut prin poarta mare si inalta si am intrat intr-o curte imensa unde am vazut o ghida cu un alt grup de turisti. Ne-a spus sa asteptam un pic si ne va prelua. Sistemul era de a prelua din mers vizitatorii cand trecea prin anumite puncte ale traseului circuit pe care il urma pe la cele 3 obiective: Cula Duca, Casa Memoriala Duca si Cula Greceanu. Pana una alta ne-am bagat in seama si cu niste caine latosi dornici de alint.

Curtea era ingrijita si strajita de ziduri groase precum cele de aparare de la cetati. In stanga curtii era una din cule, o cladire alba, patratoasa, cu 2 etaje, Cula Duca. In dreapta alta constructie mai mica, Casa Memoriala Duca. Accesul prin curte catre obiective se facea pe alei amenajate cu dale de piatra. Chiar, frumos, curat si colorat cu mult verde peisajul.

In curte, in scop decorativ am intalnit si trovanti sferici, niste guguloaie de piatra vie, ca niste ghiulele, despre care am sa va povestesc in alta relatare de la Muzeul Trovantilor.

Am intrat in constructia mai mica, unde este Casa Memoriala i. Gh. Duca. Camerele sunt foarte racoroase, zugravite simplu, alb, si incarcate cu obiecte de inventar specific culelor oltenesti, inclusive tablouri. De regula intre 2 incaperi, in perete si jumate de o parte, jumate de alta, sunt sobe de teracota, cahlele fiind ornate. Ghida ne prezinta mai multe incaperi si saloane. Expozitia prezinta un salon, biroul de lucru si dormitorul, toate cu mobile originala. I. Gh. Duca a fost magistrat, iar pe linie politica un liber marcant, ajungand si ministru.

Iesim apoi pe poarta principala, trecem pe langa parcare si urmam putin drumul catre stanga fara a ajunge insa la superba biserica veche care se vede in dreptul primei curbe.

Pe dreapta se gaseste Cula Greceanu. Cula Greceanu a fost ridicata in secolul al XVI-lea. Atunci Nan Paharnicul construieste un turn de aparare, iar nepotul sau, Tudor Maldar, continua lucrarea in secolul al XVIII-lea rezultand cee ace putem gasi astazi aici.

Si aceasta cula are 2 etaje si se afla intr-o curte foarte intinsa. Se vede ca intretinerea exterioara a zidurilor lasa de dorit si este pacat. Ceva sperante de fonduri am inteles ca ar fi.

Intr-o camera am vazut pictati membri ai familiei Greceanu. Pe o scara abrupta, dar solida, se poate urca la nivelul superior trecand printr-un fel de ochi din tavanul parterului.

Exista si o cale mai simpla si normala de a urca, o scara obisnuita si lata. La etaj se ajunge intr-un spatiu deschis cu ghivece de flori si privelisti largi catre dealuri impadurite. Sunt prezentate si tinute speciale purtate demult. Nu puteau lipsi lada mare de zestre si covoarele vechi oltenesti sau ceramica specifica zonei Horezu.

In curte am facut un mic popas pe bancute joase din lemn si ne-am leganat intr-un balansoar vechi. Am zarit si o bucatarie de vara unde ne-ar fi suras sa  mancam daca ar fi fost oferita o asemenea optiune.

Cula Duca dateaza din sec. XIX, anul 1827 fiind marcat pe zidaria exterioara de urmasii Maldarestilor. In 1910 aceasta cula este cumparata de politicianul I. Gh. Duca, cel care construieste si casa alaturata, care astazi este casa memoriala.

Concluzii

Pe Google obiectul are nota 4,7 din 5 obtinuta din 99 pareri. Si noua ne-a placut vizita, ghidajul si ne-am dori sa nu se degradeze aceste cule asa cum s-a intamplat cu multe altele din zona Olteniei. O vizita de 1 ora la Maldaresti este binevenita si o puteti cupla cu vizitarea magazinelor cu produse ale olarilor insirate pe drumul principal din Horezu si / sau cu o vizita la Muzeul Trovantilor. Sau de ce nu la Manastirea dintr-un lemn.

Iunie 2021