I Giardini di Zoe (Banpotoc, HD)

Bucurie pentru ochi si oaza de relaxare

iulie 2022

De ce sa vizitati “”I Giardini di Zoe””?

Eu am fost fascinat de aceasta gradina conceputa cu pasiune, cunoastere si ingrijita. E drept, nu am multe termene de comparatie, dar pur si simplu e misto si relaxant sa te opresti la “”I Giardini di Zoe””.

De pe website-ul lor adaug cateva puncte care sa completeze spusele mele.

I Giardini di Zoe este proiectul de suflet al proprietarului, dl. Giovanni Salvatelli, un italian din zona Ancona, regiunea Marche. Zoe este numele nepoatei dumnealui.

Proiectul a fost conceput dupa planuri proprii ale domnului Salvatelli. Gradinile acopera 3,5 hectare si sunt in extindere.

Din anul 2018, I Giardini di Zoe a devenit obiectiv turistic.

In proiect sunt imbinate inspirat, cu gust, plante si obiecte decorative italienesti.

I Giardini di Zoe se considera cea mai frumoasă gradina aristocrata din Romania. 

Unde? Cand?

Banpotoc este un sat in judetul Hunedoara, situat pe celalalt mal al Muresului fata de autostrada A1, in apropierea DJ107A. Din Deva sunt 20 km care se parcurg in 30 minute.

I Giardini di Zoe se poate vizita zilnic intre orele 9 – 20, ultima intrare la ora 19. Pretul unui bilet era de 15 lei in iulie 2022.

Considerati un popas de 1 ora la frumoasele gradini.

In gradini puteti parcurge mai multe alei, unele in panta, pe scari, altele plane si nu stiu cum sa va descriu bucuriile vizuale de aici decat invitandu-va sa rasfoiti pozele urmatoare.

Vizitati “”I Giardini di Zoe””!

Numai bine!

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Capitala provinciei romane Dacia

iunie 2022

Impresii generale

Cetatea Ulpia Traiana Sarmizegetusa arata bine, merita vizitata pentru a iti face o impresie despre organizarea unei capitale de provincie romana din sec. II – III.

Se gasesc panouri explicative. Ar fi utile cateva indicatoare in plus care sa te orienteze in intersectia de drumuri din cetate. Am vizitat de multe ori cetatea si ma asteptam sa fie puse in valoarea mult mai multe descoperiri arheologice de la o vizita la alta. Oricum o nota mare de la mine: 4,5 din 5.

In evaluarea Google acest obiectiv popular are nota 4,4 din 5 rezultate din peste 7.000 de notari.

Situare

Ruinele anticei capitale romane a Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, adica Dacia Romana, se gasesc in localitatea hunedoreana Sarnizegetusa pe DN68, la 17 km de Hateg, 56 km de Deva si circa 400 km distanta de Bucuresti.

Intrarea in site se afla chiar la drumul national, imediat cum ajungi in localitate venind dinspre Hateg, asa ca nu aveti cum sa o ratati. Vis-à-vis de aceasta se gaseste primaria cu un mic parculet cu leagane pentru copii si muzeul de arheologie.

Doua Sarmizegetuse

Cum desigur va este cunoscut, exista o Sarmizegetusa dacica (Sarmizegetusa Regia) si una romana (Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Dupa cucerirea Daciei de catre romani, conducerea de la Roma s-a gandit ca ar da bine pentru populatie sa pastreze denumirile originale dacice pentru mai multe centre importante de pe teritoriul cucerit, in acelasi timp lasandu-si propria amprenta prin dezvoltarea unor cetati noi. Acest compromis strategic a condus la aparitia a doua Sarmizegetuse.

Strategie

Bineinteles ca alegerea locului, unde se construieste o cetate are si explicatii strategice, militare. Sarmizegetusa Ulpia Traiana se afla intre Muntii Retezat in sud, Muntii Tarcu in sud-vest, Tapae la vest, Muntii Sureanu tot la vest si Muntii Poiana Rusca la nord-vest, fiind astfel bine protejata prin pozitionarea sa de eventuale invazii inamice.

Istoria locului. Situl arheologic.

Initial pe locul unde se va ridica viitoarea capitala romana, Sarmizegetusa, a existat o garnizoana romana in anul 102, legiunea a V-a Macedonica. Rolul acesteia era de a controla trecatoarea de la Tapae, unde s-au dus luptele din primul razboi daco-roman din anii 101- 102. Dupa al doilea razboi daco-roman in 105 – 106, in urma caruia romanii au triumfat pe campul de lupta, Roma imparatului Traian a hotarit amplasarea noii capitale a proaspetei provincii romane Dacia la Sarmizegetusa Ulpia Traiana si construirea aici a unui important oras roman. Atunci a aparut pentru prima data numele de Sarmizegetusa alocat acestei asezari, dupa o moneda romana din bronz, cu chipul imparatului Traian.

Primul guvernator al provinciei a fost generalul Terentius Scaurianus intre 108 – 110. In aceasta perioada se presupune ca s-au pus bazele ridicarii orasului.

Puternic fortificata, Ulpia Traiana, a fost, în secolele al II-lea si al III-lea, centrul politic, administrativ religios al provinciei Dacia.

Orasul

Zidurile orasului inconjurau o suprafata aproape dreptunghiulara, cu o arie de circa 33 ha. Ele erau construite din blocuri de piatra cioplita, care erau imbinate cu mortar și erau prevazute sus cu creneluri.

zid de cetate

Pe fiecare latura se afla cate o poarta. Portile de pe laturile paralele erau legate intre ele prin doua strazi principale (cardo si decumanus), care strabateau cetatea dintr-o parte in alta.

In afara zidurilor cetatii, pe alte ca. 80 ha, romanii au ridicat numeroase monumente, cladiri particulare si alte constructii. In afara zonei locuite, orasul detinea un ”teritoriu”, unde cei cu dare se retrageau vara intr-un fel de ferme “villa rustica”, cum sunt cele din Hobita sau Santamaria Orlea, dar si asezari de rang inferior precum Aquae (Calan Bai) sau Germisara (Geoagiu Bai), acolo unde inca din acele vremuri antice existau bai termale. Imparatul Traian a intemeiat in provincia Dacia, un singur oras, Colonia Dacica, urmasii sai construind alte 10 asezari cu rang de oras.

Teritoriul metropolei se intindea de la castrele Tibiscum (Jupa), la Micia (Vetel) si Bumbesti, pana la intrarea Jiului in defileu. Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunare și facea legatura cu nordul provinciei, la Porolissum (Moigrad).

Acest drum, numit si drumul roman, s-a pastrat pana in zilele noastre, iar portiunea dintre Sacel – Barasti si Santamaria Orlea este cel mai drept drum pe care l-ati vazut vreodata intinzandu-se pe o lungime de 6 km, actualmente asfaltat in totalitate (autoritatile spun ca pentru a fi mai bine conservat?!). Asa sa fie!

Istoria mai consemneaza ridicarea in anul 118 a unui monument inchinat imparatului Hadrian, in anul 172 altul imparatului Marcus Auraelius, iar in 250 se inalta o statuie de bronz in cinstea lui Traianus Daecius. In secolul al III-lea are loc retragerea armatei romane de pe teritoriul Daciei, ordonata de imparatul Auraelian (271). Cea mai mare parte a populatiei a ramas insa pe aceste meleaguri. Viata orasului nu a incetat odata cu navalirea hunilor sau a altor popoare migratoare, amfiteatrul roman fiind folosit secole la rand (secolele al IV-lea – al VI-lea), prin baricadarea portilor acestuia, ca o fortareata impotriva atacurilor acestora.

Atat in evul mediu cat si in urmatoarele perioade istorice, in zona Sarmizegetusa s-a folosit drept material de constructie multa piatra de la ruinele romane. Aceasta se gaseste la mai multe biserici din zona precum Densus, Ostrov, Pesteana, Santamarie Orlea.

Toponimia

Semnificatia numelui Sarmizegetusa nu se cunoaste cu exactitate, cel mai probabil o ipoteza ar fi accea a compunerii numelui din doua elemente de baza: zermi (stanca, inaltime) si zeget (palisada, gard, cetate), el ar fi insemnat: “Cetatea de pe stanca”, “Cetatea inalta”.

Ce se viziteaza?

Ruinele romane au prezentat interes inca din sec. al XVIII-lea. Mai aproape de zilele noastre santierul arheologic de la Sarmizegetusa a fost coordonat de C. Daicoviciu.

Daicoviciu a numit descoperirile sale arhgeologice “Palatul Augustalienilor”, ceea ce mai tarziu s-a dovedit a fi Forumul Coloniei Dacica. In centrul Forumului se intalneau cele doua drumuri principale cardo si decumanus. Intrarea in curtea Forumului se facea printr-o poarta monumentala cu patru coloane (“tetrapilum”) cu un arc de triumf dublu, pe al carui frontispiciu se afla inscriptia ce atesta intemeierea sa.

Propylon si Teatrapilum

Curtea Forumului este plina de blocuri de marmura, in centru si pe laturi gasindu-se statui din bronz sau marmura. Tot in forumurile din oras se gaseau si pietele (de vite, de peste, de ulei).

Din Forum se intra in Basilica, constructia dominanta a ansamblului cetatii din acea vreme.

Basilica

In secolul al XX-lea au fost scoase de sub pamant materiale ceramic, obiecte din aur, argint, bronz, fier, os; au fost descoperite ateliere de sticlarie, temple necropole si mai multe alte constructii. De o parte si de alta a Drumului Imperial, au fost dezgropate doua necropole. Una din descoperirile remarcabile o reprezinta instalatia de incalzire centrala (hypocaust) care poate fi vazuta in stare destul de buna intr-o restaurare din muzeu si sub forma de ruina in sit.

Sapaturile de dupa anii ’80 au descoperit Domus Procuratoris, palatul procuratorului provinciei (cel cu darile). Sapaturile din zona Forumului, centrul orasului antic, sunt si ele in expansiune.

Domus Procuratoris

Constructia cea mai impresionanta ramane Amfiteatrul, de forma ovala (88 m diametrul mare, 69 m cel mic), este ceea ce astazi am numi stadion. Aici aveau loc lupte de gladiatori, se puneau in scena spectacole si se organizau concursuri sportive. Amfiteatrul este strabatut si de un canal prin care se scurgea apa cu care se spala arena dupa lupte. In tribunele dispuse pe trei niveluri (marmura, piatra si lemn) incapeau ca. 5000 spectatori, asezarea acestora se facea organizat functie de rangul pe care il detineau. Plebea avea bineinteles locurile cele mai departate.

In fata Amfiteatrului se intinde o zona sacra, inca incomplet cercetata, unde s-au descoperit Templul lui Aesculapio si al Hygeiei, mai multe inscriptii in piatra precum si coloanele descoperite certificand acest fapt.

In apropierea zidurilor orasului se gasea Marele Templu, inchinat mai multor zeitati.

Templul Mare

Langa Amfiteatru este si Tempul zeitei Nemesis.

Templul zeitei Nemesis

Astăzi, complexul arheologic de la Sarmizegetusa cuprinde:

• Amfiteatrul

• Templul zeiței Nemesis

• Templul lui Liber Pater

• Templul zeilor Domnus și Domna

• Sanctuarul Zeilor Aesculapius și Hygia

• Templu Mare

• Templul zeului Silvanus

Templul lui Silvanus

• Horraeum

• Praetorum procuratoris (sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis)

• Forul lui Traian (forum vetus)

• Forum novum

• Capitoliul

• Insulele de locuinte de la vest de cele două foruri

• Necropola estică

Alte poze:

locuinta
vechea canalizare
fantana publica
Tribunalia
Atelierul de sticlarie

Vizitati Cetatea Ulpia Traiana Sarmizegetusa si ofertanta Tara Hategului!

Cetatea Deva

Sa urcam la Cetatea Devei!

Spre cetate

Cetatea Devei se vede de la distanta cum domina dealul ce se ridica langa orasul Deva, numit Dealul Cetatii.

In oras sunt indicatoare care te ghideaza spre cetate.

Accesul la cetate se poate face cu telecabina care porneste de langa stadion, unde sunt amplasate si busturile sculptate ale gimnastelor noastre de aur.

O alta varianta este urcusul pe jos, prin padure. Varinta recomandata de mine! 🙂

Poteca principala pleaca de langa Parcul Cetate. In micutul parc amintit nu este permis accesul cu animale, dar nici cu biciclete, o ciudatenie pe care nu o inteleg. Se poate lasa masina in parcarea de langa parc sau in parcarea de la telecabina.

Am pornit la pas. La inceput drumul urmeaza in urcus o scara betonata prin padure, apoi aceasta se continua cu o poteca. In fapt sunt mai multe poteci care urca la cetate. Daca doriti sa ajungeti la poarta cetatii – Poarta I – si nu la zidul cetatii, este recomandat sa urmati poteca principala, nu diferite variante secundare, care se desprind din aceasta. Poteca principala este si cea mai usor accesibila. Daca doriti ceva mai multa adrenalina si doriti sa va croiti drumul prin hatisuri pe buze de rapa si sa va descurcati cum depasiti zidul reconstituit al cetatii inalt de 3 pana la 10 metri cand in fine veti ajunge sus, atunci urcati la inspiratie. Poteca principala trece la un moment dat printr-un tunel artificial. Pe traseu am intalnit multi saci de gunoi amplasati dintr-o actiune de ecologizare, ceea ce m-a bucurat pentru ca era curat fata de ce am gasit la penultima vizita la fata locului.

In cateva randuri ne-am regasit sub linia telecabinei, admirand-o cum urca si coboara lin de la poale pana la cetate. Urcusul prin padure dureaza circa 30 -45 minute si este unul usor. Poteca nu este marcata. De fapt exista niste marcaje, dar care sunt vopsite pe copaci doar pentru cei care coboara!

In perioadele umede, veti intalni mult noroi in padure. Noi ne-am bucurat de decizia de a urca pe jos pana la cetate. Coborirea am facut-o tot pe jos. Accesul in cetate este gratuit si se poate face intre orele 9 – 21.

In cetate

In cetate caile de acces sunt pavate cu piatra neregulata dupa lucrarile de restaurare (partial neincheiate) sau sunt asigurate prin culoare / pasarele din lemn sau scari betonate. Privind zidurile, cetatea este construita pe 3 nivele. La primul nivel se deschide un spatiu largit amenajat, unde sunt amplasate mai multe banci si de unde se poate admira panorama asupra orasului si a imprejurimilor. Peisajul poate fi admirat din loc in loc si prin ferestrele zidului de cetate. In varful cetatii flutura steagul tricolor.

Din loc in loc sunt montate reflectoare pe instalatia de iluminare construita la restaurare.

Pe zidurile cetatii sunt amplasate si cateva panouri de avertizare cu mesajul “Atentie vipere!”. Viperele isi arata prezenta in zonele pietroase descoperite in special in zilele insorite. Acum in octombrie cand am vizitat noi zona, nu exista acest pericol.

Cateva date despre cetate

Cetatea Deva a fost ridictata la mijlocul secolul al XIII-lea pe dealul de langa orasul Deva, care astazi poarta numele Dealul Cetatii. Face parte din cetatile medievale transilvane, fiind considerata monument istoric si de arhitectura laica. Cetatea a avut rol strategic de observare a Vaii Muresului in zona.

Un istoric al cetatii pueti citi aici ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Deva.

Pentru parcurgerea altor obiective din Deva, parcurgeti linkul urmator.

Numai bine!

Parcul Bejan din Deva

Un loc fain, linistit si animat in acelasi timp

Parcul Bejan se gaseste in cartierul Micro 15 din Deva, pe strada Mihai Eminescu, in apropierea padurii omonime. De la statia de telecabina sau Centrul Info Turistic sunt 4 km. Doar cateva masini au loc sa parcheze in poarta parcului.

Parcul Bejan nu este mare, dar este fain. Desi se intinde pe numai 2,5 hectare, are ceea ce ii trebuie pentru a petrece cateva ore / minute de relaxare. In primul rand mult verde (gazon), copaci si arbusti si gard viu, alei amenajate, banci, foisor. Copiii au locuri de joaca.

Parcul are doua atractii ale lui: o biblioteca in aer liber si un punct zoo. Punctul zoo nu este o ditamai gradina zoo, de aceea ii si spune doar punct. Chiar daca sunt mai degraba animale de pe la noi, inclusiv domestice, copiii se bucura sa admire capriorul, mistretul, oile, strutii, poneii, magarul, paunii.

Pentru a vizita sau a va informa si despre celelalte obiective turistice din Deva, click pe link.

Martie 2022

Numai bine!


Ghid obiective turistice Deva (HD)

Sa vizitam impreuna Deva

Despre Deva

Deva este municipiul resedinta de judet al judetului Hunedoara. Da, judetul Hunedoara nu are municipiul resedinta in orasul Hunedoara, ci in Deva! Orasul Deva este asezat pe malul stang al raului Mures. S-a dezvoltat la poalele Muntilor Poiana Rusca, Zarandului si cu grupa mai mare a Apusenilor. In limba maghiara se numeste Déva, in limba germana Diemrich.

Altitudine medie 187 mdm

Orasul este langa autostrada A1, este traversat de DN7 Bucuresti – Nadlac – granita cu Ungaria, importanta artera de tranzit, si este capatul DN76 Deva – Oradea.

Orasul Deva se intinde pe circa 50 kmp si numara circa 60.000 locuitori, in scadere ca populatie. Circa 80% din locuitori sunt romani ortodocsi.

Coordonate: 45°52′N 22°54′E

 

Istoric Deva

Despre toponimia cuvantului Deva sunt mai multe teorii: fie de la ecl antic dac “”dava”” care inseamna cetate, fie de la romani de la Castrum Deva, fie de la cel slav “”deva”” insemnand fecioara.

1269 – prima atestare documentara sub numele Castro Deva

sec XIII – cetatea va fi resedinta voievozilor Transilvaniei Roland Borsa si Ladislau Kan

sec XIV – cetatea trece in stapanirea regelui Carl Robert de Anjou

 

Judetul Hunedoara si Tara Hetegului – o zona foarte ofertanta turistic

Iata numai cateva destinatii care merita vizitate, o sustin din proprie experienta: Castelul Corvinilor; Cetatile Deva, Colt, Malaiesti; Parcurile Nationale Retezat, Gradistea Muncelului; Arboretum Simeria; Geoparcul Dinozaurilor; Cetatile Sarmizegetusa, Blidaru, Costesti, Piatra Rosie; Bisericile Prislop, Densus, Strei; Arsenal Park; Muzeul Aurului. Lunga lista si inca pot adauga multe, multe… Asa ca nu ocoliti aceasta zona!

 

Obiectivele turistice din Deva

  1. Locul potrivit pentru inceperea unei vizite in Deva este Centrul National de Informare si Promovare Turistica, unde este si o parcare mare, cu plata, dar ieftina. M-am bucurat ca am gasit acest centru deschis, dar ca si documentatie turistica aceasta era sumara cel putin la gradul de informare care ma intereseaza pe mine.

Adresa: Str. Stadion, chiar langa statia de jos a telegondolei si stadion.

CNIPT Deva

 

Luam cateva cadre din parcarea cu stadionul, Aqualand-ul, centrul info, statia gondolei (in lucrari capitale impreuna cu traseul acesteia, urmand a functiona in curand 2 cabine cu o capacitate dublata la 30 de pasageri) si bineinteles cu Cetatea Devei. Langa statie sunt insirate busturile unor antrenori si sporivi de aur ai gimnasticii romanesti, stiind fiind ca Deva a fost centrul national de pregatire al echipei de gimnastica

 

Traseul per pedes masoara 2 km, este unul usor, prin padure, chipurile marcat, dar destul de deficitar in contextul in care se desprind mai multe variante si unele sunt incuietoare. Timp de urcare 30 – 45 minute, de coborire 20 – 30 minute. Diferenta de nivel 200 m. Traseul ne conduce pe langa Parcul Cetate de la poale unde gasim un indicator pe care il putem urma la deal.

 

Perspectiva de jos asupra cetatii este superba, chiar daca eu am nimerit-o in proces de renovare.

 

  1. Cetatea Devei

Adresa: Str. Cetatii

Orar vizitare: zilnic intre 9:00 si 20:30

Acces gratuit

Cetatea Devei

 

Poteca ne scoate la Poarta I. De aici putem urca niste scari abrupte care ne scot in zona superioara, de unde putem urca pana la staegul din varful Dealului Cetatii. Putem alege diferite cai de vizitare a Cetatii Devei. Sprijiniti de zid admiram panorama larga asupra orasului sau satelor din jur. Putem cobori pe o varianta care traverseaza o scurta pestera. Este cel mai vizitat obiectiv turistic din Deva.

Imagini de pe traseu

 

Imagini din cetate

 

  1. Castelul Bethlen / Magna Curia / Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane

Adresa: Str. 1 Decembrie 39

Coborim Dealul Cetatii pana langa Parcul Cetate, facem cateva poze cu parcul, il traversam si ajungem in fata Castelului Bethlen din Deva. Este cea mai veche cladire monument istoric (sec XVI), care se pastreaza in oras. Numele i se trage de la Principele Transilavniei Bethlen (sec XVII), care doneaza domeniul Devei sotiei. Arhitectura are influente din stilurile renascentist si baroc. Cladirea gazduieste Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane.

Din 1934 Castelul Magna Curia devine sediul Muzeului Judetean. Astazi acesta poarta numele mai sus amintit.

 

  1. Biserica Reformata

Adresa: Str. Lucian Blaga Nr. 2

Vechea biserica medievala s-a degradat in sec XIX. In locul ei, in imediat apropiere a celei vechi, s-a ridicat in Piata Unirii cea noua in stil neoromanic, cu un turn clopotnita impresionant cu nul din cele mai mari clopote din tara.

Biserica Reformata

 

  1. Sinagoga

Adresa: Str. Gheorghe Baritiu

Sinagoga sau Templul Mare a fost ridicata in sec XIX. Este usor de recunoscut din apropiere.

Sinagoga

 

 

  1. Casa memoriala “”Dr. Petru Groza””

Adresa: Str. Avram Iancu

Este cladirea cu etaj in care a locuit Dr. Petru Groza, fostul prim-ministru. Arata destul de gri-comunist.

Casa memoriala “”Dr. Petru Groza””

 

  1. Catedrala Episcopala “”Sf. Ierarh Nicolae””

Adresa: Str. Avram Iancu Nr. 1

Este de rit ortodox si ridicata in stil neobizantin. Poarta hramul Sf. Nicolae.

Catedrala Episcopala “”Sf. Ierarh Nicolae””

 

  1. Manastirea Franciscana

Adresa: Str. Progresului Nr. 6

A fost construita in sec XVII de Ordinul Franciscan cu sprijinul catolicilor. Poarta hramul Sf. Maria.

Manastirea Franciscana

 

Am inchis bucla la CNIPT Deva, de unde am avut ideea sa traversez prasul cu masina spre zona Bejan unde am vazut una calda si una rece. Cea rece se refera la Padurea Bejan pe care nu v-o recomand accesul facandu-se pe un drum neasfaltat printr-un cartier de tigani, o zona mudara si neprimitoare. Despre cea calda, cititi mai jos.

Statia telegondolei

 

  1. Parcul Bejan

Adresa: Str. Mihai Eminescu

Si acum ne urcam in masina. 5 km pana la Parcul Bejan.

Este cel mai mare parc din Deva, acoperind 2,4 ha. Aici s-a construit o oaza de verde, un parc frumos si civilizat si curat, care inglobeaza locuri de joaca, alei, banci dar si un punct zoologic cu cateva animale mai de pe la noi. Mi-a placut foarte mult.

 

Evaluari

Singurul obiectiv turistic care apare pe Google cu peste 1.000 recenzii si cu o nota de peste 4,5 / 5 este Cetatea Devei 4,5 / 5 din 10.000 pareri.

De departe atractia Devei este cetate care sunt sigur ca va arata foarte bine dupa terminarea lucrarilor de renovare.

 

Surse

In afara impresiilor personale am folosit surse de informare de la fata locului, de pe gohunedoara.com, orasuldeva.ro si wiki.

 

Numai de bine! Plimbari agreabile tuturor! 😊

 

Martie 2022