Vf. Parangul Mare – Muntii Parang

A doua etapa din ciclul 2500-arii Romaniei

iunie 2022

Despre Muntii Parang

Muntii Parang, parte a Masivului Parang – Sureanu – Lotrului, situati in Carpatii Meridionali, se intind intre Valea Jiului la Vest, Muntii Sureanu la Nord, Valea Oltetului si a Lotrului la Est , iar in Sud se continua cu Subcarpatii. Sunt traversati de soseaua alpina cu cea mai inalta cota – Transalpina (DN67C) in Pasul Urdele (2.140 mdm).

La poalele Muntilor Parang s-au dezvoltat multe sectoare de chei si cateva pesteri.

Remarcabila ramane creasta Parangului pe sectorul Carja – Parangul Mare cu mai multe varfuri peste 2.400 mdm si cu superbe caldari glaciare catre Nord, cum ar fi Rosiile si Calcescu.

Acces

In ciclul 2500-arii Romaniei, mi-am propus sa abordez cucerirea tuturor varfurilor inalte de peste 2.500 metri din tara noastra, pe traseul cel mai rapid. In Muntii Parang se afla 1 singur varf din cele 13 varfuri vizate: Vf. Parangul Mare – 2.519 mdm.

Escaladarea cea mai rapida a acestuia se face din Statiunea Parang, de langa Petrosani. Soseaua din Statiunea Parang, DJ 709F este asfaltata pana la cota 1.550 mdm, dar cu o masina de teren puteti urca pana pe la 1.800 mdm. Drumul care urca aici se formeaza din DN 7A langa Petrosani. Din Petrosani sunt 17 km, din Deva 100 km, iar din Bucuresti circa 400 km care se parcurg in circa 6 ore depinde de ruta aleasa. Asfaltul se termina langa Vila Parang, aproape de Salvamont Petrosani si statia de sus a telescaunului.

Descrierea traseului

Statiunea Parang (ca. 1.800) – Vf. Carja (2.405) – Vf. Stoienita (2.421) – Vf. Gemanarea (2.437) – Vf. Parangul Mare (2.519) – retur idem spre Vf. Carja – Vf. Parangul Mic (2.084) – Statiunea Parang (ca. 1800)

Caseta tehnica

Dificultate: mediu

Durata / distanta: 4 + 3 ore / 18 – 19 km

Marcaj: banda rosie

Surse apa: doar la Salvamont Petrosani

Alt min: ca. 1.700 mdm la baza

Alt max: 2.519 mdm in Vf. Parangul Mare

Elevatie: +1.200 m / -1.200 m

Observatii: accesibil tot timpul anului

Urcarea

Ora 7:45 – Urcam masina pana la ultimul releu. Aruncam o privire in jos spre Petrosani.

Abordarea aceasta a Parangului mare prezinta avantajul ca ai fata ochilor perspectiva intregului traseu.

Vf. Carja si la orizont Vf. Parangul Mare

Ora 7:55 – Ajungem la o bancuta unde este si ramificatia care urca inainte pe Parangul Mic si jumatate dreapta pe curba de nivel mult pe sub varf. Ambele sunt marcate banda rosie. De altfel banda rosie este marcajul ce ne va insoti intreaga zi.

Pe urcare recomand varianta pe curba de nivel. Poteca urca lin printre primele tufe de rhododendron. In spatele nostru si in chiar si in spatele Petrosaniului se vad crestele Muntilor Retezat.

Ora 8:35 – Reintalnim poteca varianta peste varful Parangul Mic si privim apoi inainte spre prima provocare – Vf. Carja.

Ora 8:45 – In urmatoarea sa este alta bifurcatie, care duce jumatate stanga si apoi coboara catre Lacul Mija.

Ce vreme faina avem!

In caldarea glaciara din stanga se vede Lacul Carja.

Lacul Carja

Drumul devine ceva mai pietros, Carja e tot mai aproape si e clar ca ne va opune un urcus mai solicitant.

Ora 9:20 – Am ajuns la Refugiul Carja. Ascuns intre stanci si deteriorat. Suntem la cota 2.231 mdm.

Urmeaza singurul urcus mai acatarii. In serpentine pe o poteca pietroasa ajungem paan sub Vf. Carja – altitudine 2.405 mdm.

Ora 9:45 – De acum e floare la ureche. Vom continua peste alte doua varfuri de peste 2.400 metri legate de sei nu foarte adanci: Vf. Stoienita (2.421 m) si Vf. Gemanarea (2.437 m).

Vf. Stoienita si Vf. Gemanarea Vf. Carja; in ultimul plan Vf. Parangul Mare

In vizorul nostru din stanga se ivesc caldari glaciare cu lacuri glaciare.

Mai multe limbi de zapada dau contrasul potrivit pentru poze.

Ocolim usor Vf. Gemanarea pe stanga pe sensul nostru de mers si poteca intra putin in zapada. Ne orientam si ochim pentru intoarcere sa ocolim pe partea cealalta pe “nemarcat”, pare si mai scurt.

Se vede foarte bine Parangul Mare. Privelistea catre caldarile din stanga este completata de ferestre inguste in care coboara hornuri adanci.

Privirea zoomeaza inconfundabila creasta Buila – Vanturarita.

Creasta Buila Vanturarita in departare

Ora 11:00 – Inainte de ultimul urcus se gaseste un refugiu de tip container adus de Salvamont. Foarte util si binevenit la nevoie, caci toata creasta parcursa este descoperita si pe vreme rea poate salva chiar vieti.

Ora 11:10 – 3 ore si ceva de la pornire si am cucerit Varful Parangul Mare (2.519 m altitudine). A fost tinta acestei drumetii, parte din etapa a doua a parcurgerii 2500-arilor nostri. Varful Parangul Mare este al cincilea varf ca inaltime din Romania si cel mai inalt din Masivul Parang.

Varful Parangul Mare (2.519 mdm)

Perspectiva de pe Parangul Mare

De pe Vf. Parangul Mare avem perspectiva 360. Catre Sud se vad Subcarpatii si orasul Targu Jiu (usor SV). Catre Vest avem in prim plan Muntii Valcan cu Vf. Straja si catre Nord-Vest Muntii Retezat cu 2.500-arii Peleaga si Papusa, iar la poalele lor Petrosaniul. La Nord sub varf este superba caldare glaciara Rosiile si in planul doi Muntii Sureanu si mult mai in spate culmi din Muntii Apuseni. La Nord-Est sunt Muntii Cindrel. La Est se vad Muntii Lotrului si, dupa ei, Muntii Fagaras, Iezer – Papusa si Bucegi, care abia se ghicesc, noroc cu aplicatia care ne confirma. Tot in Estm usor Sud-Est avem Muntii Capatanii si Muntii Buila Vanturarita. si in plan mai apropiat Staiunea Ranca si Transalpina.

MI-NU-NAT!

Ora 11:10 – 11:45 – Pauza de admiratie, odihna si gustare.

Coborirea

Ora 11:45 – Dupa ce am gasit un adapots intre niste blocuri de granit sa mancam fara sa ne sufle vantul, a venit momentul sa ne luam “”La revedere!”” de la Parangul Mare si sa ii multumim ca ne-a primit pe varful lui, pentru mine premiera. Vom urma aproape acelasi traseu marcat banda rosie cu trei mici “”flic-flac-uri””. Vom ocoli Vf. Gemanarea pe cealalta parte a lui si vom cobori pe nemarcat in saua de dupa el, vom urca efectiv in Vf. Carja, iar pe finalul turei vom bifa si Vf. Parangul Mic inainte de a cobori in Statiunea Parang.

Va las sa va delectati cu cateva poze …

Ora 12:50Vf. Carja (2.405 m), de data aceasta chiar pe varf.

Vf. Carja (2.405 m)

Si de pe Vf. Carja avem priveliste faina tare. Varful este marcat cu o … carja.

Coborim sustinut Carja, depasim refugiul si ne indreptam printre flori, prin pasune, cativa jnepeni pitici si cateva zone pietroase la ramificatia care ne intereseaza.

Ora 13:45 – In ramificatia care urca sau ocoleste Vf. parangul Mic, pastram directia inainte pe culme.

Traseul este lejar, admiram, admiram, admiram… Mai e putin pana la ultimul varf al turei.

Ora 14:40 ne gaseste pe Vf. Parangul Mic (2.041 m).

Vf. Parangul Mic

Coborim la releu, in partea superioara a Statiunii Parang, unde am lasat masina. Mai privim in urma catre Vf. Carja si Parangul Mare fascinatia zilei, impreuna cu panoramele de pe ele.

Vf. Carja si in ultim plan Vf. Parangul Mare vazute din Statiunea Parang

Ora 14:55 – Gata minunata tura! Tot 3 ore si putin pe intoarcere, in total o drumetie usoara sau mai degraba medie de 7 ore, in ritm bun. Puteti considera 8 ore daca mergeti mai incet.

Evaluari

De pe Google nota medie 4,8 din 5 de la lume date. De la mine nota maxima.

Numai bine!

Pestera Muierilor

O pestera draga mie

Atractia pesterii

In primul rand este o pestera situata “la sosea”, deci accesibila cu auto pana “la botul calului”.

Este o pestera vizitabila numai insotiti de un ghid al pesterii. Se intra pe o parte si se iese pe alta.

In afara formatiunilor spectaculoase specifice pesterilor, aici veti gasi un schelet reconstituit de urs de pestera.

Localizare

Pestera Muieilor sau Pestera Muierii se gaseste la poalele Masivului Parang, in localitatea Baia de Fier, judetul Gorj. Se gaseste la 55 km distanta rutiera de Targu Jiu via DN67, la 30 km de Horezu (VL) via DN67 si la 250 km departare de Bucuresti, care se parcurg in 4 ore via E81. Exista indicatoare multe care te conduc pana la pestera.

Pestera se poate vizita numai contra unei taxe de vizitare insotiti de unul din ghizii pesterii. Orar vizite: zilnic 9 – 18 din mai pana in septembrie si 9 – 16 in rest.

Asa arata peisajul de pe malul stang al raului Galbenul in apropierea parcarii de la intrarea in pestera, care se gaseste pe malul drept.

Excursia

In parcare suntem intampinati cu “bun venit”.

Intai se urca cateva minute pe o carare pana la gura de intrare a pesterii, unde se gaseste si casa de bilete. Intrarile sunt la ora fixa din ora in ora. De pe scurta poteca ascendenta pana la intrare, pe la jumatatea ei, se desprinde un traseu marcat catre dreapta, care duce pana in Statiunea Ranca, in Muntii Parang.

Caseta tehnica

Dificultate: usor

Durata / distanta: 10 minute / 250 m

Marcaj: nemarcat

Surse apa: in parcare

Alt min: 606 mdm, la start, in parcare

Alt max: 653 mdm, pe poteca

Elevatie: +50 m

Observatii: accesibil tot timpul anului

La casa de bilete se pot cumpara si magneti.

De pe un panou in 6 limbi, ne putem documenta despre pestera ce urmaeaza sa o vizitam. Pestera este constituita dintr-un labirint de galerii, insirate pe 4 niveluri si insumand 8 km. Pestera este cunoscuta datorita descoperirilor din epoca neolitica si a fosilelor de urs de pestera, specie care a trait cu 40.000 ani in urma.

Caseta tehnica

Dificultate: usor, dar cu mai multe portiuni de mers ghemuit

Durata / distanta: 30 minute / 1 km

Marcaj: nemarcat, se viziteaza numai cu ghid

Surse apa: nu sunt

Alt min: 580 mdm, la sosire

Alt max: 710 mdm, in pestera

Elevatie: +50 m / -130 m

Observatii: accesibil tot timpul anului

Intram pe la intrarea nordica si vom urma strict traseul amenajat, la inceput unul lejer prin Sala Electricienilor.

Sala Electricienilor

Trecem pe langa bazinele mici, pe care le-am gasit aproape seci, si apoi pe langa orga.

Bazinele mici
Orga

Sala Altarului sau La Altar este una de trecere. Apar tot mai multe formatiuni calcaroase interesante.

Sala Altarului

Urmeaza o oprire mai lunga in Galeria Turistica. Aici ghidul are prima prezentare mai ampla, si … ultima.

Pestera prezinta multe formatiuni specifice precum stalactite (cele care pornesc din tavan), stalagmite (se formeaza de jos in sus) si coloane (rezultate din unirea stalactitelor si stalagmitelor).

In vitrine sunt expuse descoperiri care atesta existenta vietii in neolitic pe aceste meleaguri. In continuarea vitrinelor si meselor de expunere este expus un schelet reconstituit de urs de pestera de talie medie.

Schelet de Ursus Spelaeus

La ultima vizita, ghidul ne-a tratat “pe repede inainte” si afirm aceasta pentru ca am vizitat de mai multe ori pestera si am nimerit si alt ghid, care a facut o prezentare mai ampla, cu popasuri si explicatii in fiecare sala. Ba strecura si multe glume in expunerea sa. Practic in acest punct ne-a turuit tot ce am mai avea de vazut pe parcursul vizitarii pesterii pana la iesire.

Intr-o pestera este fain sa cauti cu privirea si sa gaseste formatiuni interesante, apoi dupa propria imaginatie pe poti si asemui cu animale, obiecte, etc.

Trecem pe langa Cascada impietrita.

Cascada Impietrita

si ajungem apoi intr-o sala mare – Sala Turcului – unde se gasesc mai multe “atractii”.

In Sala Turcului ne intalnim cu Domul Mare, cu Turcul sau cu Mos Craciun.

Domul Mare
Turcul
Mos Craciun

Eu am remarcat si altele…

Pana aici au fost cateva portiuni in care ne-am aplecat pentru ane strecura in zonele mai putin inalte ale deschiderii pesterii, dar de acum chiar trebuie sa ne ghemuim bine in cateva pasaje si sa avem grija sa nu ne lovim la cap sau spate.

Nu-i misto?

O sala mai mare de pe traseul turistic este Sala cu guano. Guano sunt excrementele de lilieci. In pestera traiesc trei specii de lilieci, care sunt animale insectivore, noaptea vanand in afara pesterii.

Sala cu Guano

Sala Boltilor prezinta de la mama natura niste boltiri din calcar.

Sala Boltilor

Tot traseul amenajat se desfasoara pe o poteca cimentata si marginita de doua cabluri.

Inainte de iesire (care cu ani in urma era intrarea) mi-am facut un selfie, asa ca am trecut pe aici pe la … muieri. Aici este “”intrarea sudica”‘. In aceasta sala de la iesire, se adaposteau pe vremea invaziilor inamice femeile, cu copiii si batranii. De aici se trage si numele pesterii – Pestera Muierilor.

Iesim din pestera

si urmam poteca bine conturata care coboara intr-o poiana, unde parcheaza masinile “la iesire”, unde sunt cateva chioscuri. Suntem la firul Vaii Galbenului.

Evaluare personala si Google (nota medie din maxim 5 / nr. recenzii)

Mie imi place mult Pestera Muierilor, pentru ca este o pestera bogata in formatiuni si datorita povestilor legate de descoperirile din zona si scheletul de urs. Daca veti nimeri si un ghid cu chef si haios, veti iesi super incantanti din Pestera Muierilor.

De la mine nota 4,5 din 5.

Pe google acest obiectiv turstic primeste 4,6 / 6.000.

Vizitati Pestera Muierilor, aduceti aici si copiii sa invete georgafie aplicata si sa se bucure de minunile Mamei Natura!

mai 2022

Numai bine!