Castelul (Burg) Hochosterwitz

Un popas de cateva ore in Carintia (Kaernten)

Localizare

Pe traseul de la Timisoara (RO) la Seeboden (A) ne-am oprit pentru o vizita de 2 ore la Castelul Hochosterwitz. Puteti sa va setati linistiti si 3 ore aici ca nu va plictisiti.

Obiectivul nostru se gaseste in Carintia (Kaernten) la 133 km vest de Graz via E66 / B82 si respective 100 km este de Seeboden via A10 / E66, din ambele directii putand ajunge in mai putin de 2 ore.
Regiunea mai larga se numeste Sankt Georgen am Laengsee (la 6 km distanta de castel) / Launsdorf, iar administrativ satul de care apartine este Hochosterwitz.

Coordonate: 46° 45′ 18″ N, 14° 27′ 13″ E.

Este construita pe un deal stancos, sa ii spun munte(?), care se inalta cu 175 metri deasupra planului destul de nivelat, plan din zona, asa ca o veti repera din timp si sunt cateva locuri la poale de unde merita fotografiata. Cota la varf unde este de fapt castelul este de numai 660 mdm, de aceea confuzia mea, daca sa numesc sau nu munte impresionanta si abrupta stancaria pe care sta castelul.

Prima impresie

Este mareata. Domina peisajul, iar jos la baza ei te simti mic, iar drumul pana in varf te gandesti ca este pentru cei antrenati bine cu drumetiile montane. Dar, pe o parte, unde este si parcarea si casa de bilete, exista un lift asemanator cu cel care urca la Cetatea Devei, pe o linie ametitoare in 2 unghiuri, cu un punct de inflexiune. Tot aici la casa de bilete aflam ca se poate urca fara probleme si pe jos, ba chiar va recomand aceasta varianta pentru care are farmecul ei caci strabate 14 porti. Exista si posibilitatea sa urcati cu liftul sis a coboriti pe jos, dar va asigur ca nu trebuie sa ratati portile si ca efortul este mult mai mic decat va imaginati si accesul este facil oricui, fie si cu pauze.

Adevarata impresie

Eu am decis sa urc si sa cobor per pedes si ma felicit pentru alegerea facuta. Farmecul vizitarii acestui castel este sa strabati cele 14 porti ale sale si apoi in varf, in castelul propriu-zis sa vizitezi muzeul. Veniti cu mine!

Fiecare poarta are un nume si majoritatea au notat si un an. Le voi reda asa cum am pasit prin ele.

Faehnrichtor (1575)

Este prima poarta sau poarta de intrare, sa ii spunem. Este frumoasa, cu o pictura murala cu 2 purtatori de steaguri negru-galben si rosu-alb si … primitoare, oare?. Pozitia portii este insa una strategica, pentru ca in stanga e stanca, iar in dreapta un teren inaccesibil.

Waechtertor (1577) – Poarta Paznicului

Se pozitioneaza imediat sub stanca inalta pe de o parte, pe de alta proeminent deasupra zonei avand o o raza de supraveghere vasta. Poarta este placata cu marmura, geamurile au grilaje din fier, iar o scara duce pe un platou de unde se puteau arunca pietre asupra inamicului.

Nautor (1578)

Este o poarta cu cale de acces ingusta.

Engeltor (1577) – Poarta Ingerului

Aceasta poarta are atasat un pod mobil. A fost construita prima data in sec XII. Are un portal din gresie rosiatica, iesind astfel in evidenta. Ea gazduieste si un mica expozitie de tunuri (Muzeul Garzii), uniforme si echipamente militare.

Loewentor (1577) – Poarta Leilor

Initial pe aripile portii erau zugraviti lei. Am remarcat o cruce si un Iisus zidit in relief. Si aceasta poarat avea un pod mobil.

Manntor (1579) – Poarta Barbatului

Aceasta este o constructie interesanta din punct de vedere defensiv. Trecerea catre ea se face pe langa un zid de pe care inamicul putea fi atacat.

Khevenhuellertor (1582)

Este considerata cea mai frumoasa avand o arcada rotunda, un cap de leu si stema Khevenhueller. Intr-o nisa se gaseste basorelieful reprezentand pe intemeietorul castelului George II. de Khevenhueller in echipament militar.

Landschaftstor (1582) – Poarta cu belvedere

De aici se deschide o perspectiva larga catre vale. Apreciem astfel cat de mult am urcat, fara sa fi simtit un efort deosebit.

Reisertor (1575)

De aici se deschide o perspectiva larga catre vale. Apreciem astfel cat de mult am urcat, fara sa fi simtit un efort deosebit.

Waffentor (1576) – Poarta Armelor

Pe aceasta, deasupra arcadei rotunde, este zugravit chipul arhiducelui Karl von Inneroesterreich (Austria Interioara).

Mauertor (1575) – Poarta de Zid

Se numeste astfel datorita zidurilor din sisturi de clorit.

Brueckentor – Poarta Podului

Aceasta are un mecanism vertical pentru podul mobil de la baza ei.

Kirchentor (1579) – Poarta Bisericii

De la aceasta se bifurca un drum scurt biserica fortaretei.

Kulmertor (1576)

“”Kulmer””-ii acestia erau ingrijitorii castelului. Are si o poarta grila cu cadere verticala. Este ultima poarta inaintea intrarii in castelul propriu-zis.
Cele 14 porti si sistemele lor suplimentare de aparare, au facut din acest castel cu siguranta unul foarte greu de cucerit, poate imposibil. Imaginati-va ce insemna sa cuceresti poarta cu poarta, ca sa nu mai punem la socoteala ca dupa ce treci de pe o poarta, roata se poate intoarce si poti fi prins prizonier intre doua porti. Dar sa vedem ce ne spune …

Istoria castelului

In regiune s-au descoperit dovezi arheologice din epoca bronzului, din cultura Hallstatt si La-Tene, dar cele mai multe provin din perioada romana.

860 – prima atestare documentara

Pana in sec. XII – administrat de arhiepiscopia Salzburg

Sec. XII – XV – apartine familiei Osterwitz, paharnici ai ducilor, cand a fost atacata de turci, Georg de Osterwitz ajungand prizonier

Sec. XVI – a fost cedata arhiepiscopului de Salzburg, perioada in care fortareata s-a extins si intarit fiind apoi cumparata de Georg von Khevenhueller, guvernatorul Carintiei, care a adus-o la aspectul de astazi, astfel intarind linia de paparare impotriva turcilor

Pana astazi ramane in proprietatea familiei Khevenhueller

Castelul propriu-zis

Pe zidul posterior stang este o inscriptie prin care se arata ca acest castel ramane pe veci in proprietatea familiei Khevenhueller.

Astazi castelul gaduieste Burgmuseum (Muzeul Cetatii).

Sunt expuse documente, picture care infatiseaza si membrii familiei Khevenhueller.

Intr-o incapere exterioara, separata, am vazut armuri, arme, dar si cisterna de 20 metri in care se strangea apa de ploaie, pentru ca pana in secolul XX castelul nu a avut apa.

Biserica fortaretei (Burgkirche)

La biserica se ajunge de la penultima poarta. Are o curte ingrijita in care am putut vorbi cu ingrijitorul locului. Este situate putin mai jos decat castelul, caci de la penultima la ultima poarta si apoi la castel se mai urca o bucata. Chiar daca biserica apartine castelului, ea a fost permanent deschisa populatiei largi.

Un castel al superlativelor

Pentru mine a fost o premiera sa vad un castel cu 14 porti, dar cele 14 porti nu reprezinta 14 intrari in castel ci una singura pentru ca trebuie sa treci prin toate pentru a ajunge in varful “”muntelui”” unde este castelul propriu-zis.

Un popas de 2 ore s-a dovedit parca insufficient pentru vizitarea castelului cu ale sale porti. Urcusul propriu-zis prin porti dureaza 20 minute timp efectiv. Cu cat urci mai mult, se deschid alte si alte unghiuri de unde poti fotografia satele din vale.

Inainte de plecare am gasit inca un loc perfect pentru o poza, de data aceasta jos de tot pe soseaua ce leaga satele.

4,5 din 5 pe Google din peste 3000 de recenzii

Alte obiective in Carintia si in Alpii Austrieci

Canionul Raggaschlucht

Cascada Fallbach

Malta Hochalmstrasse

Grossglockner

Cascadele Krimml

sau la Seeboden.

Iunie 2021

Leave a Comment