Casa memoriala Ion Minulescu (B)

Muzeul National al Literaturii Romane – 2/5

Introductive

Trebuie sa ajungeti pe Bd. Prof. Dr. Gheorghe Marinescu, nr. 19, ap. 12, interfon 12, cod 0613144, București, vis-à-vis de Palatul Cotroceni si in apropierea Gradinii Botanice. Waze-ul si Google Maps va ghideaza la destinatie.

Casa memoriala Ion Minulescu este intr-un apartament de bloc, vecin cu Rebreanu.

Muzeul este deschis zilnic intre orele 9 – 17 in lunile noiembrie – februarie, si intre orele 8 – 16 in restul lunilor, mai putin lunea.

Despre Ion Minulescu

Ion Minulescu, poet si prozator simbolist, a trait intre anii 1881 si 1944. S-a nascut in Bucuresti, a copilarit in Slatina si a studiat la Pitesti. A urmat dreptul la Paris, dar deja incepuse sa se remarce ca scriitor. Va si traduce poezie internationala. Se intoarce in tara unde se casatoreste mai tarziu cu poeta Claudia Millian, cu care va avea o fiica, Mioara, care a devenit artista plastica.

In timpul primului razboi mondial se refugiaza cu familia la Iasi. In 1922, Ion Minulescu este numit director general al artelor.

A avut o cariera bogata de scriitor. Opera lui Ion Minulescu consta in poezie si proza.

Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”

”Casa” unde este organizat muzeul este fosta resedinta a familiei Minulescu pe care au cumparat-o in anul 1934. Este un apartament de bloc intr-o zona verde a Bucurestiului. Dupa moartea lui Minulescu, proprietatea a most mostenita de fiica acestuia, Mioara Laurenția Minulescu, care a lasat-o in anul 1991 prin testament Muzeului Național al Literaturii Române cu tot patrimonial aflat in ea.

Muzeul este unul foarte bogat in documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii inedite si impresioneaza prin colectia de tablouri si sculpturi, care se purtau la oamenii “cititi” ai vremii. Se regasesc aici opere ale artistilor Alexandru Ciucurencu, Margareta Sterian, Henri Catargi, Iosif Iser, Victor Brauner, Camil Ressu, Lucian Grigorescu, Cecilia Cuțescu Storck, M. H. Maxy, Al. Satmari, Oscar Han. Sotia poetului, Claudia Millian, a fost la randul sau artista si a realizat cateva din lucrarile vazute aici.

Vizita in sine

Primele informatii le primim in holul de la intrare unde si platim biletele de vizitare.

Pasim apoi in living. Aici spatiul este “marit” de o oglinda de cristal. Mobilierul este unul simplu tapitat in rosu. Ca si in apartamentul vecin, plusul neasteptat pentru mine la vizitarea acestui muzeu este abundenta de tablouri si sculpturi. Un candelabru cu mai multe corpuri de iluminat mareste senzatia de spatiu a acestei camere.

Ion Minulescu a avut o fiica. Una din camerele pe care vizitam este camera fiicei. Aici mi-au placut bibelourile si sculpturile, multe, dar mai mici decat in restul casei. Tabourile abunda si aici pe toti peretii si remarcam si un portret al scriitorului.

Camera sotiei este impodobita cu icoane, inclusiv cateva pictate pe sticla. Pe langa acestea admiram mai multe tablouri mici inramate cu portrete.

Sufrageria este impresionanta. Aici gasim o vitrina cu obiecte personale inclusiv verighetele si, datorita spatiului mai generos al camerei, tablouri mari de data aceasta, inramate. Pe o piesa mare de mobilier erau expuse la vanzare alte cateva suveniruri sau carti. In mijlocul camerei, asa cum se practica pe atunci, era asezata o masa mare cu scaune. Camera era luminata de un candelabru.

La plecare, Denisa a cumparat un creion inscriptionat cu Mihai Eminescu, pe care ea si l-a dorit (acum cativa ani Mihai Eminescu a fost iubitul ei, nu stiati!) si a spus doamnei ca va scrie poezii cu acel creion. Doamna ghid i-a spus sa vorbeasca incet sa nu auda Veronicla Micle, al carei mic bust sculptat, ca si cel al lui Mihai Eminescu, se aflau in acea camera.

Dupa mine cea mai frumoasa camera vizitata aici a fost biroul. Acesta are iesire pe balcon cu vedere la vila vecina apartinand Principelui Nicolae unde ii placea sa iasa la provocarile fetelor acestuia pentru a le recita versuri pentru ca tare ii placea scriitorului sa se impauneze. Aceasta mica istorioara reda din aerul boem pe care l-a respirat Ion Minulescu. In camera birou erau mai multe biblioteci. Am aflat ca scriitorul nu s-a evidentiat la scoala, ba chiar ar fi fost corigent la limba romana si franceza. Paradoxul a facut ca acesta sa fie premiat in Franta pentru contributia sa la literatura franceza. Un portet mare al lui Minulescu incarca si mai mult acest spatiu de lucru, unde scriitorul avea si o canapea unde se putea odihni.

Concluzii

Casa memoriala Ion Minulescu si Claudia Millian este notata cu 4,7 din maxim 5 pe google din aproape 100 de recenzii inregistrate.

Pentru noi, o mare bucurie a fost ca Denisa nu s-a plictisit pe parcursul vizitelor la Rebreanu si Minulescu, ba chiar a participat la prezentarea doamnei ghid cu intrebari si comentarii.

A propos atat inainte cat si dupa vizitarea celor doua muzee, Denisa a cerut sa trecem si pe la Iohannis 😊.

Vizitati si

MNLR 1/5 – Casa memoriala Liviu Rebreanu

MNLR 3/5 – Casa memoriala Tudor Arghezi

MNLR 4/5 – Casa memoriala Anton Pann

MNLR 5/5 – Casa Memoriala George Bacovia

Numai bine!

2020

Leave a Comment